A treia grupa de procedee principale de masaj o constituie diferitele forme de framantat. Aceste procedee constau din prinderea sub forma de cuta a muschilor si altor tesuturi profunde, ridicarea lor atat cat le permite elasticitatea proprie si stoarcerea prin comprimare intre degete si palma sau prin presiune pe ul profund.
Framantatul se poate executa cu o mana sau cu ambele maini, prin miscari ondulatorii, ritmice si legate intre ele. Tehnica acestor manevre variaza dupa regiunea sau segmentul tratat si dupa scopul urmarit.
Pe regiunile intinse si plate ca, de exemplu, pe spate si pe piept, se efectueaza un framantat care consta din ridicarea si prinderea intre degete si radacina mainii'a unei cute de tesuturi, care este apoi stoarsa prin ducerea mainii inainte, spre degete si prin comprimarea cutei cu partea carnoasa a radacinii palmei, precum si prin apasarea ei pe ul dur, profund. Miscarea se repeta de mai multe ori pe acelasi loc, apoi mainile se deplaseaza din aproape in aproape, in lungul si in latul regiunii ce trebuie sa fie masata.
Pe membre, framantatul se executa fie cu ambele maini aplicate in cerc sau in bratara, la acelasi nivel, daca segmentele sunt voluminoase (ca pe coapse), sau aplicate etajat - una deasupra celeilalte (pe gambe, brate antebrate), fie cu o singura mana, care framnta separat fiecare grupare de muschi. Muschii sunt prinsi si stransi intre degete si palme si apoi presati pe ul de sprijin; dupa fiecare miscare, presiunea se slabeste si muschii se relaxeaza. Forta de presiune poate fi mijlocie si mica, dupa volumul si rezistenta muschilor.
Manevrele se executa pe regiunile e in sensul lungimii muschilor, dar pe membre se prefera sensul de la radacina lor spre extremitate. Se urmareste totusi ca presiunile sa se orienteze in sensul circulatiei de intoarcere a sangelui si limfei.
Presiunile se fac strangand tesuturile cu ambele maini deodata, ca in framantatul circular sau in cuta, ori presand tesuturile alternativ ca in framantatul "serpuit" sau in "val".
Pe marile mase carnoase, ca cele de pe coapse, framantatul se executa formand o cuta lunga de muschi, care este prinsa intre degete si podul palmei si stransa ca intr-un cleste, ridicata si apoi presata pe ul profund, fara a o scapa din maini si fara a desprinde palmele de pe piele. Dupa ce se prelucreaza astfel o portiune, mainile se deplaseaza incet, din aproape in aproape, pe toata regiunea sau segmentul ce trebuie sa fie masat.
Ridicarea simpla a muchilor, fara stoarcere sau apasare, este un procedeu mai vechi de masaj, care se aplica de preferinta pe regiunea spatelui.
' in regiunea abdominala framantatul se aplica numai daca sunt prezente tesuturi grase destul de abundente. Se executa un framantat in cuta sad in val, care consta dintr-o miscare de ridicare si stoarcere a tesuturilor, ori de ducere inainte si inapoi a cutei din tesuturi grase, prinse intre degete si palme. Manevra de framantare a cutei abdominale seamana cu miscarile pe care le fac gospodinele spaland si storcand rufele.
Toate aceste procedee de framantare sunt cunoscute si practicate de foarte multa vreme, fiind descrise in manualele mai vechi de masaj, sub numele de "petrisaj"3.
Actiunea petrisajului este mai patrunzatoare decat a celorlalte manevre de masaj descrise pana acum. Daca netezirea este considerata ca manevra specifica a masajului pielii, iar frictiunea ca manevra specifica de prelucrare a tesuturilor subcutanate, framantatul este socotit procedeul cel mai bun pentru masajul tesuturilor profunde si in special al muschilor.
Ridicarea si strangerea tesuturilor carnoase sunt actiuni mecanice care stimuleaza talitatea celulelor si favorizeaza circulatia profunda. Stoarcerea muschilor dezvolta mecanic elasticitatea si stimuleaza fizilogic celelalte propriefati ale acestora: contractibilitatea, exciilitatea, conductibilitatea. Prin presiuni si stoarceri se comprima vasele profunde de sange si limfa, activandu-se circulatia, imbunatatindu-se schimburile nutritive si sporind eliminarile. Prin framantare sunt eliminate din muschi produsele de uzura si indepartate din tesuturi alte produse de dezasimilatie sau inflamatorii.
Efectele fiziologice ale framantatului sunt desigur mai importante decat cele mecanice. Acest procedeu stimuleaza pe cale nervoasa functiunile muschilor, activeaza circulatia si troficitatea in toata regiunea masata.
Excitarea nerlor motori provoaca contractii musculare, fibrilare, care se proa in unda la muschiul intreg.
Framantatul este deosebit de util in tratamentul starilor de atonie, atrofie si insuficienta musculara, produse de imobilizarea prelungita, de traumatisme sau alte afectiuni specifice muschilor.
Framantatul este utilizat foarte mult in masajul sportilor fund un procedeu specific de stimulare si refacere a functiilor motoare. Efectele lui sunt mai eficiente atunci cand se maseaza grupele de muschi obositi prin efort fizic de lunga durata.