Primele procedee de masaj constau din neteziri sau alunecari usoare si rit-
nice aplicate cu mainile pe suprafata corpului. Miscarile alunecate seamanaI mangaierea sau netezirea; in realitate ele sunt actiuni de impinare sau tragere a mainilor pe suprafete mai mult sau mai putin intinse ale pielii, cu o anumita apasare, cu sens bine determinat si cu un ritm variabil, dupa necesitati.
Tehnica acestor manevre este destul de simpla. Netezirea se executa cu fata palmara sau dorsala a mainilor, cu palmele sau cu degetele apropiate sau departate intre ele.
Netezirea se poate executa cu o mana pe suprafete foarte nuci, si cu amandoua mainile pe suprafete mai mari. Pe membre, alunecarile se fac cu mainile asezate in cerc la acelasi nivel, daca segmentul este destul de gros, sau cu o mana deasupra celeilalte, daca segmentul este mai subtire. Mainile executa miscarile simultan sau alternativ ("mana dupa mana").
Pe suprafetele foarte mici si rotunjite, netezirea se face cu degetele, cuprinzand regiunea intre degetul mare si celelalte degete. Pe suprafetele e intinse, cum este spatele, netezirea se face cu palma intreaga si la nevoie cu palma si degetele intinse si departare intre ele.
In ceea ce priveste presiunea manevrelor, pentru a actiona numai asupra pielii folosim alunecari usoare si superficiale. Pentru a influenta tesuturile subcutanate, aluneacarile se fac mai apasat si la nevoie cu o mana aplicata peste cealalta. Pentru tesuturile mai profunde folosim manevre mai puternice, executate cu radacina mainilor, cu marginea cubitala a palmelor ("taisul mainii"), sau chiar cu pumnii inchisi.
Alunecarile executate cu dosul mainilor intinse, sau avand degetele stranse in pumn, sunt mai patrunzatoare decat cele executate cu fata palmara a mainilor si degetelor.
Cu nodozitatile articulare ale degetelor flexate, pumnul fiind inchis, se executa alunecari patrunzatoare ("in pieptene"), mai ales pe partile carnoase ale coprului. Acest procedeu este folosit mai des in automasaj.
In manevrele lungi de netezire, pe masura ce palmele aluneca, apasarea creste, astfel incat, cam la mijlocul distantei parcurse, presiunea ajunge la maximum, pentru ca apoi sa scada din nou spre sfarsitul ei. Presiunea manevrei poate fi insa mentinuta uniform pe toata intinderea portiunii masate.
Apasarea, in manevrele de netezire, se adapteaza la natura si consistenta tesuturilor si mai ales la necesitati.
Daca vrem sa influentam neri si vasele pielii, apasarea este redusa; circulatia sangelui prin vasele situate in straturile de tesuturi subcutanate este activata prin presiuni de intensitate medie; circulatia in tesuturile profunde si mai ales in muschi este influentata de manevre gureoase.In vasele limfatice, circulatia lichidelor este activata prin alunecari lente si destul de apasate. Pentru a nu stanjeni insa circulatia in artere, care, dupa cate stim, are un sens opus alunecarilor noastre, manevrele se executa sacadat. Aceasta inseamna ca, in timpul ce se executa alunecarea, presiunea se intrerupe ritmic si la distante egale ("Manevra masinii de cusut").

Netezirile, mai ales cele apasate, pot fi insotite de bratii. Vibratiile intaresc foarte mult actiunea relaxatoare a netezirii.
Sensul netezirilor este determinat de circulatia superifciala sau de intoarcere a sangelui in capilare si vene, precum si de scurgerea limfei in spatiile si vasele limfatice.
Alunecarile pe membre se indreapta de la extremitati spre radacina lor. Pe trunchi, netezirea urmeaza sensul circulatiei de intoarcere spre inima; pe gat si pe ceafa, manevrele se indreapta de la cap spre umeri si omoplati.
Viteza alunecarilor trebuie sa depaseasca cu putin iuteala scurgerii sangelui prin vene. Acest fenomen se poate observa aplicand netezirea cu presiunea si teza potrita, pe fata anterioara a antebratului, la persoanele slabe si cu venele superficiale largi si edente. Sub actiunea acestor manevre, lichidul din vase este impins in directia de scurgere si la fiecare miscare repetata se vede unda de sange urcand grabita in sus si venele golindu-se complet de continut. Aceasta actiune este deosebit de demonstrativa pentru actiunea mecanica a masajului asupra circulatiei superficiale de intoarcere a sangelui prin vene.
Ca intindere, alunecarile se aplica de preferinta segmentar, adica pe portiuni anatomice bine delimitate ca, de exemplu, pe antebrat si brat, pe gamba si coapsa. Putem insa executa manevrele lungi si foarte lungi, pe toata intinderea regiunii spatelui, de la regiunea fesiera pana la regiunea cefei, sau pe toata intinderea membrelor superioare si inferioare. Putem executa manevre de lungime medie, pe segmentele membrelor, pe torace si abdomen; scurta si foarte scurta, ca cele de pe articulatii sau de pe degete.
Alunecarile lungi pierd din teza si presiune si den mai lente, in schimb cele scurte den mai repezi si se executa cu un ritm mai u si cu o presiune mai mare.
Putem executa o manevra foarte scurta si foarte apasata, atunci cand tratam induratiile si nodozitatile fibro-scleroase, sau cand vrem sa dezagregam si sa imprastiem infiltratele din tesuturile profunde.
Ritmul manevrelor de netezite cu scop circulatoriu este deci determinat de timpul de umplere si golire a vaselor cu sange sau limfa.
Alunecarile se executa in general in linie dreapta, in lungul membrelor, al grupelor de muschi sau al vaselor cu sange, dar ele pot fi executate si in sens transversal, in cerc, serpuit sau in zigzag, acolo unde conuratia anatomica sau structura tesuturilor determina sensul, forma si intinderea manevrelor.
Toate aceste manevre de netezire si alunecare sunt grupate impreuna sub numele comun de "efleuraj" - termen tehnic intalnit in toate manualele mai vechi de masaj2.

Principalul si cel mai important efect al netezirii este desigur activarea circulatiei sangelui in capilarele si venele superficiale si accelerarea limfei in spatiile intercelulare sau pe caile limfatice. Acest efect de stimulare a circulatiei rezulta in primul rand din actiunea mecanica directa a manevrelor de alunecare, care preseaza si imping lichidele in sensul scurgerii lor normale sau care umplu si golesc succesv si intr-un ritm mai accelerat vasele masate. Manevrele de netezire influenteaza insa circulatia sangelui si a limfei mai ales pe cale reflexa. Alunecarile actioneaza asupra terminatiilor receptoare ale nerlor periferici, determinand modificari importante ale reactiilor vaso-motoare-umorale si nervoase, care regleaza de fapt circulatia in intregul organism, in acest fel efectele circulatorii ale masajului sunt mai persistente, pas-trandu-se chiar dupa ce actiunea mecanica de alunecare si presiune a manevrelor de netezire a incetat. Aceasta vasodilatatie locala de durata este cunoscuta sub numele de hiperemie.
Netezirea influenteaza direct si alti ner periferici, senziti, motori si trofici.
Alunecarile lungi si usoare executate lent si ritmic, sau insotite de bratii, pot sa linisteasca iriilitatea nervoasa, sa scada durerile si contractura. musculara pe regiunea sau segmentul masat. Pe aceste efecte calmante se bazeaza actiunea si indicatiile netezirii, ca manevra pregatitoare in masaj.
Aplicand netezirea inaintea altor manevre mai puternice, obtinem o adaptare mai buna a organismului la manevrele care urmeaza, masajul fiind astfel mai bine tolerat si mai eficace.
O data cu reducerea sensibilitatii se produce si o scadere a incordarii psihice, pe care o simtim uneori la inceputul sedintelor de masaj, la persoanele emotive, la cei neobisnuiti si mai ales la copin fricosi sau speriati. Aceste efecte se rasfrang indeosebi asupra functiunilor pielii si tesuturilor subtegumentare, netezirea fiind socotita ca o manevra specifica de suprafata.
Stimuland circulatia si functiunile nerlor trofici, se activeaza schimburile nutritive si sunt favorizate functiunile multiple ale pielii si tesuturilor superficiale.
Manevrele mai guroase si mai insistente, executate adaptand cat mai bine
mainile pe relieful fiecarui segment sau regiune si apasand in profunzimea
spatiilor dintre muschi, acolo unde se gasesc vasele colectoare de sange si
limfa, precum si trunchiurile nervoase, influenteaza circulatiea din adancime
si favorizeaza functiunile tesuturilor si organelor locale. in muschi ajunge o
mare cantitate de sange oxigenat si incarcat cu substante energetice si seIndeparteaza mai repede si mai complet reziduurile toxice; se combate astfel
oboseala si se refac proprietatile functionale ale tesuturilor.
Alunecarile lente, ritmice si profunde actioneaza asupra musculaturii in sens relaxator.

Manevrele de alunecare scurte si i, executate cu energie, excita neri si stimuleaza intregul organism.
Sportii folosesc alunecarile in masajul de incalzire sau pregatitor pentru probele de concurs si relaxator dupa aceste probe, in scopul combaterii oboselii locale.