Perturbarea globala a functiei creierului apare de obicei la pacientii cu probleme medicale gra. Astfel de encefalopatii meolice debuteaza de obicei cu alterari ale starii vigile (somnolenta), urmate apoi de agitatie, confuzie, delir sau tulburari psiholice. cu progresie catre stupor si coma. Aceste stari sint discutate pe larg in cap. 13.

Apoi se va recolta singe. se vor administra glucoza si na-loxona. se dozeaza clectrolitii, se efectuaza teste de toxicitate, HLG. si se evalueaza functiile renala, hepatica si tiroidiana. Uneori este necesara o CT cerebrala pentru excluderea unei tumori, ca si un examen al LCk care va exclude o entuala meningita sau encefalita. Cauzele cele mai frecnte de encefalopatie meolica sint enumerate mai jos, impreuna cu caracteristicile lor cele mai importante.

PERTURBARILE ELECTROLITICE Hiponatrcmia este deseori asociata cu convulsii, daca Na1 scrie < 120 mmol/l. Corectia prea rapida sau excesiva a Na1 poate produce mielinoliza a zonei eentral-pontine. Hiperosmoiaritalea extrema datorata hipernatremiei sau hiperglicemici poate cauza convulsii, tremor si coma. Hipokaliemia este asociata cu pareza musculara sera si confuzie; hipercalcemia cu neatentie, somnolenta si depresie. Acicloza produce de asemenea stupor sau coma: D-laclo-acidoza produce encefalopatie la pacientii cu sunluri jejunoileale.

PERTURBARILE ENDOCRINE Starile confuzionalc, tulburarile de afectivitate si starile psiholice apar frecnt in boala -'uxhingsau la pacientii aliati sub tratament cu glucocorticoi/.i. ilipertir.idisimil produce neliniste, insomnie, tremor si delir cu agitatie. Un sindrom caracterizat prin letargie si depresie denumit hiper/iroidixmulapatic apare la pacientii virsinici. Lenloa-rea proceselor mentale, depresie, dementa si coma apar in InpAivoidism si toala Addison. Jovialitatea excesiva, si ataxia sint uneori prezente in hipo-liridism, ocazional insotite de paranoia si psihoza. Hip /glicemiadetermina convulsii si chiar senine neurologice de focar in cazul in care glicemia scade sub valoarea 1,4 1,7 mmol/l (25 -30 mg/dl). Datorita aspectelor sale clinice variabile si riscurilor permanente de lezare cerebrala, hipogliccmia trebuie luata in consideratie ca si cauza posibila in toate encefalopatiile de cauza necunoscuta. Trebuie determinat nilul glucozei serice si administrata dex-troza i.v. Hipogliccmiile recurente care apar in tumorile insulare se pot manifesta sub forma unor encefalopatii episodice.

DIVERSE ENCEFALOPATII Encefalopatia hipercapnica insotita in mod frecnt de cefalec, asterixis. mari crampe musculare si uneori de edem papilar.

Encefalopatia anoxic-ischemica Apare de obicei dupa agresiuni suficient de sere pentru a determina pierderea constientei: apare in mod frecnt dupa insuficienta cardio-respiraloric sau dupa stop cardio-respirator, intoxicatia cu CO. inec si asfixiere. Daca este de durata mai lunga vor aparea leziuni cerebrale permanente. Daca reflexele de la nilul trunchiului cerebral si respiratia se reiau spontan, refacerea substantei cerebrale poate fi integrala. Refacerea incompleta poale aparea in sindroamele postanoxice, mai ales cele din starile getati prelungite, paikinsonism, ataxiacerebeloasa, miocloniilc intentionale, amneziile Korsakolf. Ocazional, apar degenerari cerebrale tardi, la un interval desaptamini dupa refacerea initiala din agresiunea anoxica. acest gen de evolutie aparind mai ales dupa intoxicatia cu CO.
Bolile renale In timpul starilor uranice apare apatia, neatentia si irascibi-liiaica. ce evolueaza progresiv catre delirsi stupor. Apar frecnt miocloniilc si convulsiile Encefalopatia episodica cu convulsii, crampe musculare si cefalec complica uneori hemodializa. Dementa de dializa cu disartrie importanta, mioclonii. psihoza si afazie motorie, poale II pusa in legatura cu aluminiul care este pus in circulatie odata cu dializatul.
Encefalopatia hipertensiva Se caracterizeaza prin cefalec. relinopatic si uremie, poate fi o complicatie a sarcinii, a insuficientei renale, feocromoci-tomului sau a hipertensiunii primare.
ENCEFALOPATIILE NUTRITIONALE Apar la pacientii cu deficiente de vitamina B|2. tiamina, niacina, acid nicotinic sau piridoxina. Neuropatia periferica, disfunctiile medulare si anomaliile culaneo-mueoasc sint adesea simptome de insotire. Encefalopatia Wernicke se caracterizeaza prin diplopie, nistagmussi ataxie. Tratamentul precoce cu tiamina poale preni instalarea unei amnezii definiti de tip Korsakoff. Encefalopatia din cadrul deficitului de vitamina B|i este adeseori diagnosticata gresii ca dementa Alzhcimcr.
Encefalopatiile toxice Acestea sint frecnte. Instalarea recenta a unei encefalopatii necesita instigarea atenta a singelui si urinii pentru determinarea prezentei de narcotice, salicilati. somnifere, anlidepresi. fenotiazinc, liliu, anticonvulsivanle, amfetamine, alcool, arsenic, plumb, bismut si mo-noxid de carbon.
Altele Afectiuni care pot aa aspectul unei encefalopatii sint cndocarditcle bacteriene, purpura trombotica tormbocitopenica. mulliembolic cu emboli grasi, febra tifoida, SIDA, metastazele multiple iniracerebrale. porfiria hepatica, perturbari vasculare pe fond de colagenoza si afectiuni hematologice hi-perproliferati.