Aceasta ofera ajutor imediat, pe termen scurt pentru rezolvarea crizelor si resilirea capacitatii de control a pacientului. Politistul eroic, care se urca pe o terasa de pe acoperis pentru a pune catuse unui barbat care este pe punctul de a se arunca pe trotuar la sute de metri mai jos, se lanseaza in primul pas al interventiei in criza (salvarea), dar nu va fi indeplinit scopul interventiei daca nu continua sa ia in calcul urmatoarele aspecte:
a Ce evenimente au condus la problemele pacientului? Concentrea-za-te asupra gandurilor si actiunilor din ultimele aproximativ 2 zile.
a Care este starea lui psihica in acest moment (p. 380)? Este esential sa afli despre depresie, idei suicidare si psihoza.
a Cand starea lui psihica o permite, lupta-te cu metodele pe care le-a utilizat in trecut pentru combaterea stresului si rezolvarea crizelor.
a Care sunt persoanele semnificative din viata pacientului?
a Pe ce ajutor din partea familiei si prietenilor se poate baza pacientul?
a Ce solutii a incercat pacientul (sau familia lui, scoala sau patronul) in criza actuala? Cum au esuat ele?
a Daca pacientul a fost afectat sever de aceasta criza, ar fi adecvat^ sa propui, iar uneori sa insisti, sa renunte la obligatiile si responsabilitatile lui obisnuite. Eliberarea temporara a pacientului de responsabilitati este necesara pentru a permite un contact strans ("terapie intensiva") cu un mediu terapeutic - de ex. un spital sau o sectie de interventie in criza.
a Asigura-te ca, prin luarea unor masuri concrete, obligatiile pacientului sunt indeplinite corespunzator (de ex., aranjeaza transportul copiilor la parintii adoptivi).
a Alege cea mai buna modalitate de adaptare a pacientului (timpul petrecut cu discutii este adesea preferabil administrarii anxioliticelor, care pot servi numai la intarzierea procesului natural de adaptare).
a Daca pacientul este socat, uluit sau fara glas, nu te grabi sa silesti canale normale de comunicare.
a De indata ce pacientul este receptiv, promoveaza un sentiment de optimism cu privire la evolutia crizei. Daca nu exista nici o speranta (o mama distrusa de durere dupa pierderea tuturor copiilor intr-un incendiu), atunci acest lucru trebuie de asemenea discutat.
a Urmatorul pas il reprezinta incurajarea gandirii creative cu privire la modalitatile prin care pacientul si-ar putea rezolva problemele. incepe ajutandu-l sa studieze consecintele tuturor actiunilor care ar putea urma. Apoi ajuta-l sa fragmenteze solutiile propuse de el in probleme comportamentale mici, usor de indeplinit.

Din momentul in care criza urgenta a trecut si starea psihica a pacientului s-a resilit la un nivel moderat, va fi necesar ca pacientul sa reia atributiile propriei sale vieti. Este adecvata probabil o perioada de sfa-tuire. Aceasta este descrisa la p. 436. Procesul realizarii unui contract cu privire la terapie este important in special in incurajarea pacientului de a schimba "rolul de bolna cu un rol de adult independent.