in medicina traditionala, studiul pulsurilor poate da indicatii privind starea energetica a organismului. Diferitele calitati ale acestora (frecnta, ritmicitate, duritate amplitudine, forma, amplasament etc.) au o semnificatie particulara, in chime, fiecare organ aa o artera superficiala care-i indica functia. in jurul anului 300 e.n. pulsurile principalelor organe si viscere cavitare au fost localizate la nilul arterelor radiale. Proiectarea acestora pe artera radiala se face dupa caracterul lor Yang sau Inn si respectind circulatia energetica si legea celor 5 elemente.
Pulsurile chineze clasice sint in numar de 12 (. 7) situate pe artera radiala, pe un segment de 5x6 cm. acolo unde se ia in mod obisnuit pulsul. Se cerceteaza trei nile (central, in dreptul apofizei stiloide radiale, superior si inferior, respectiv deasupra si dedesubtul ei) si doua profunzimi (superficial si profund, acesta din urma apreciat printr-o apasare mai puternica). Pentru a putea aduce informatiile necesare, medicul trebuie sa aiba o experienta indelungata, capatata printr-un exercitiu perserent. Desi multi autori moderni se indoiesc de validitatea informatiilor pe care aceasta tehnica le poate aduce, se apreciaza in general, ca o serie de caracteristici au o semnificatie definita :
puls moale si mic: organ insuficient;
puls amplu si dur : supraactivitatea sau congestia organului;
puls moale, si gros : organ tumefiat, cu functie diminuata;

puls mic, dur, ascutit: organ spastic, dureros.
<

/h3> Cu ajutorul pulsurilor, se poate depista excesul (pulsuri ample si groase) si insuficienta energetica (puls moale si mic). Excesul de Yang se caracterizeaza prin pulsuri drepte mai puternice decit pulsurile stingi, pulsurile superficiale mai puternice decit cele profunde, pulsurile superioare mai puternice decit cele inferioare. Excesul general de Inn va aa caracteristici opuse (pulsurile stingi mai puternice decit cele drepte etc.).
Caracteristicile ati ale celor 12 pulsuri indica in final meridianele in exces, meridianele in insuficienta si meridianele normale. Pe linga dificultatea explicarii modului de proiectie a diferitelor meridiane la nilul arterelor radiale, toti autorii subliniaza gradul de subiectivism pe care aceasta tehnica il presupune (aprecierea aceluiasi puls de mai multi acupunctori poate fi diferita). incercarile de aplicare a studiului rezistentei electrice cutanate pe diferite categorii de puncte in derea obtinerii unor relatii asemanatoare (dezechilibrul energetic in diferite meridiane) sint promitatoare dar inca premature pentru aplicarea in practica.