Angioamele cavernoase

Angioamele cavernoase

In CT-ul nativ apar ca regiuni hiperdense. Se pot asocia cu calcificari si priza de contrast. Histopatologic sunt considerate hamartoame vasculare congenitale, constituite dintr-o colectie sinusoidala de vase, fara interpozit 222h79c ie de tesut cerebral normal (caracter diferential cu celelalte malformatii vasculare). Contin produsi sangvini de varste diferite, calcificari si glioza. Inainte de aparitia RM-ului, in CT aspectul era compatibil cu al unei tumori de grad scazut, al unui hematom, granulom sau al unei conditii inflamatorii ca tuberculomul sau sarcoidomul. In angiografie nu se identifica o artera care alimenteaza leziunea ; in general aceste leziuni sunt angiografic oculte. RM-ul are o sensibilitate crescuta in diagnosticarea acestor malformatii. Aceste leziuni sunt asimptomatice sau revelate de o complicatie hemoragica ; pot de asemenea determina crize epileptice si o simptomatologie pseudotumorala. Secventele RM in gradient echo sunt in mod particular utile in vizualizarea micilor malformatii cavernoase.

In RM notam cantitati importante de hemosiderina (hipointensitate T2 / T2*) delimitand diversele regiuni circumscrise de hemoragie (methemoglobina). Spre deosebire de HIP care in evolutie colapseaza si formeaza cavitati, cavernoamele sunt rotunde, au o matrice si nu colapseaza. Spre deosebire de tumori, in cavernoame exista un inel complet de hemosiderina. Aceste leziuni pot sangera, probabil din cauza trombozelor venoase asociate ; in astfel de cazuri se comporta ca orice alta leziune hemoragica. Edemul din hemoragia acuta ar trebui sa dispara in 4 6 saptamani, perioada dupa care s-ar putea evidentia malformatia cavernoasa. Angioamele cavernoase pot fi multiple (16%-33% din cazuri), recunoscand o agregare familiala.

Pentru cavernoame radiologii mai utilizeaza si denumirea de malformatii cerebro-vasculare oculte, data fiind negativitatea angiogramei, desi exista expresie anatomo-patologica. Aceste leziuni pot avea orice localizare, inclusiv medulara ; totusi au o predilectie pentru emisferele cerebrale si trunchiul cerebral. De obicei nu produc hemoragii amenintatoare de viata; dau o simptomatologie legata de localizare si uneori de cresterea lenta (majoritatea hemoragiilor in aceste leziuni sunt mici si de joasa presiune).