Accidentele sculare cerebrale (AVC) reprezinta a doua cauza de mortalitate pe glob si a treia in tarile industrializate, dupa bolile cardiace si canceroase. In China si in Japonia, AVC constituie cauza cea mai frecventa de deces. in Statele Unite survin anual 750.000 cazuri noi, producand cele mai multe inliditati. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sindromul clinic al accidentelor sculare cerebrale (AVC) ca fiind semnele, dezvoltate rapid, ale unei tulburari focale sau globale a functiei cerebrale, ale carei simptome dureaza 24 de ore sau mai mult sau duc la deces, si care au o cauza sculara. Daca simptomele dureaza mai putin de 24 ore, sindromul poarta denumirea de atac ischemic tranzitoriu.

Cu alte cuvinte, prin accidente sculare cerebrale intelegem intreruperea brusca a afluxului de sange intr-o regiune din creier, printr-o tromboza, hemoragie, embolie sau alte cauze, and ca urmare necroza zonei respective. In realitate, nefiind vorba de accidente, literatura anglo-saxona a renuntat la aceasta denumire, folosind termenul mai simplu de apoplexie.In Germania, survin anual 150.000 AVC si 50.000 atacuri ischemice tranzitorii. Mortalitatea este de 15 - 20%.

Dupa rsta de 55 de ani, rata AVC se dubleaza cu fiecare deceniu de viata, frecventa la barbati fiind cu 40% mai mare decat la femei. Femeile rezista mai bine decat barbatii.
AVC cuprind un grup eterogen de tulburari care se pot imparti in doua categorii: AVC ischemice si AVC hemoragice. in emisfera apuseana, aproximativ 80 - 85% dintre AVC se produc prin obstruarea unei artere, de obicei prin tromboza si mult mai rar printr-o embolie. in ambele situatii, zona irigata de artera respecti ramane fara sange, realizandu-se ischemia. Restul cazurilor se impart intre ruperea unei artere, cu hemoragie in tesutul cerebral (hemoragie parenchimatoasa) si hemoragie in spatiile ce inconjoara creierul, cel mai des in spatiul subarahnoidian.
In tarile din Asia de Rasarit, proportia AVC hemoragice este de 40%. Dintre bolnavii care sufera un AVC, 1/3 mor in cursul primului an dupa accident, 1/3 raman inlizi pentru tot restul vietii si 1/3 se amelioreaza intr-un grad satisfacator. Cu toate ca si infarctul miocardic este un accident scular, exista o mare deosebire in calitatea vietii. in timp ce bolnavul care a supravietuit unui infarct, dupa cate saptamani poate sa duca o viata normala, in cazul unui AVC, chiar daca aparent a fost fara sechele, creierul nu mai este ca inainte. Ischemia se realizeaza cel mai frecvent prin tromboza intr-o artera mare, cu leziuni aterosclerotice ansate (artera carotida), prin leziuni ale selor mici, printr-o embolie, survenita cel mai frecvent in fibrilatia atriala, sau printr-o afectiune hematologica.

Riscul decesului si al inliditatii permanente este mai mare in cazul AVC hemoragie decat in cel ischemic.
Riscul AVC creste cu rsta si, in tarile industriale, 75% din totalitatea accidentelor sculare survin la persoane care au implinit 65 ani. in timp ce barbatii prezinta un risc mai mare, in toate grupele de rsta, numarul absolut al AVC este mai mare la femei, reflectand longevitatea lor mai mare.

Frecventa AVC este deosebit de mare in Asia. Numarul absolut al AVC in China este aproape egal cu acela din toate tarile industriale la un loc.
Riscul unui nou accident scular cerebral este cel mai mare in primele 30 de zile, dupa evenimentul initial, cand survin 30% dintre recidive. Din nefericire, foarte multi nu vor sa inteleaga ca nici cea mai perfecta interventie pe creier nu poate opri dezvoltarea aterosclerozei, daca nu are loc o schimbare radicala a stilului de viata. Asa se face ca aproximativ 7% dintre cei care au prezentat un AVC sau un atac ischemic tranzitoriu fac o recidi in fiecare an. De obicei, recidivele sunt de acelasi tip ca si accidentul initial.

La persoanele tinere, in timpul sarcinii sau al nasterii, AVC se pot produce prin ruptura unei malformatii sculare, printr-o embolie sau printr-o arterita cervicala disecanta. Riscul unei apoplexii ischemice sau hemoragice este crescut mult si in perioada de dupa nastere.
Un tip rar de AVC, care trebuie avut in vedere mereu dupa nastere, este tromboza cerebrala venoasa. Cand o femeie se ge de dureri de cap puternice, cand prezinta convulsii sau deficite focale la cate zile dupa o nastere, trebuie sa fie suspectata imediat de o tromboza venoasa cerebrala si sa fie investigata in aceasta directie, iar tratamentul anticoagulant ii sal viata. Sinusul trombozat poate fi evidentiat cel mai bine prin tomografia cu rezonanta magnetica.

Cu toate ca, in mod normal, la om, creierul nu reprezinta decat 2% din greutatea corpului, acest organ primeste aproximativ 14% din sangele pompat de inima in conditii de repaus. Cerintele energetice pentru a mentine activitatea normala a creierului sunt egale, pe unitate de greutate, cu cele ale tesuturilor celor mai active din punct de vedere meolic, cum ar fi inima si rinichii. Spre deosebire de alte tesuturi, creierul nu inmagazineaza decat cantitati foarte mici de glucoza sau fosfati bogati in energie (de ex. adenozintrifosfat), pe care trebuie sa le primeasca, in mod continuu, prin intermediul unor artere sanatoase. Fluxul sangvin este, in medie, de 50 ml la 100 g tesut cerebral. Daca aportul de sange inceteaza, creierul nu are rezerve pentru a-si satisface necesitatile meolice decat pentru cate minute.

Aportul insuficient de oxigen sau glucoza initiaza o cascada de evenimente care, in cele din urma, duc la infarctul cerebral. Severitatea leziunilor tine de gradul si de durata reducerii fluxului sangvin, rezultand o disfunctie temporara, ca in atacul ischemic tranzitoriu, o lezare ireversibila a unui numar mic din neuronii cei mai vulnerabili, ce duce la necroza selecti, sau infarctul cerebral tipic, in care se distrug zone mari, ce cuprind toate tipurile de celule. Daca lipsa de sange, adica ischemia, suficienta pentru a produce semne sau simptome este severa, in aproximativ 5 minute, ea poate produce leziuni ireversibile la neuronii foarte vulnerabili. Cu cat ischemia dureaza mai mult, cu atat creste probabilitatea leziunilor permanente. Daca ischemia cerebrala persista mai mult de 6 ore, infarctul teritoriului scular afectat este complet.