Hematocritul
Datele referitoare la hematocrit ca factor de risc pentru accidentul scular cerebral sunt contradictorii. Studiul de la Framingham (citat de 19 si 35) a atras atentia asupra relatiei dintre concentratiile normal-inalte de hemoglobina sau hematocrit si cresterea incidentei infarctului cerebral.
Bolnavii cu atacuri ischemice cerebrale tranzitorii si accidente sculare cerebrale minore care au lori mai mari ale hematocritului au si incidenta crescuta de ocluzii carotidiene si infarcte cerebrale consecutive (dupa Harrison si colab., citati de 35). Cu toate acestea, o serie de studii prospective nu au gasit o asociere intre loarea hematocritului si riscul pentru accident scular cerebral, la barbati. Unele obsertii epidcmiologice efectuate in Japonia au gasit chiar ca nivelurile scazute de hematocrit constituie factori de prognostic nefavorabil pentru infarctul cerebral la femei. Subliniem ca lorile crescute de hematocrit se asociaza cu alti factori de risc precum hipertensiunea arteriala, fumatul (care creste loarea hematocritului) si hiperfibrino-genemia .

Fibrinogenul
Fibrinogcnul a fost identificat de data mai recenta ca un nou factor de risc cardioscular , . . . Studiile epidemiologice care dovedesc aceasta afimiatie sunt studiul de la Framingham si Goteborg (citate de 16,35 si 78). La acestea se mai adauga: "Leigh Studv". "Northwick Park Heart Study". "Gottingen Risk.

Incidence and Prelencc Study''. "Prospective Cardioscular Munster Study", "PROCAM Study" si altele (citate de 16,23 si 77), Exista in prezent o serie de studii epidcmiologice, prospective, publicate, care sustin rolul fibrinogenului ca factor de risc cardioscular independent de alti factori de risc. Ele aduna peste 10 000 de indivizi si dovedesc rolul fibrinogenului ca factor de risc independent pentai infarctul miocardic acut si accidentul scular cerebral

Fibrinogenul este un factor de risc indej.tendent, important si cu loare prognostica pentru accidentul scular cerebral , Hiperfihrinogenemia este un factor de risc_ independent si pentru al doilea accident scular cerebral .In 1953. lumea medicala si stiintifica a fost socata de raportul autopsiilor soldatilor americani ucisi in razboiul din Coreea. in ciuda unei rste medii de 22,1 ani, la 42 % dintre decedati s-au gasit modificari aterosclerotice coronariene care afectau circulatia coronariana intre 10-l00 %. Fibrinogenul si produsii sai de degradare au fost prezenti in placa aterosclerotica. fibrina fiind unul din componentele principale .
Mecanismele prin care fibrinogenul intervine in aterogeneza sunt fragmentar cunoscute. Fibrinogenul este implicat in coagularea sangelui. Este un factor reologic care influenteaza scozitatea plasmei si agrcgabilitatea eritrocitara. Este un important cofactor al agregarii plachetare. legandu-se de receptori ai placutelor. Actioneaza direct asupra peretelui scular, fiind convertit la fibrina si produsi de degradare. Fibrinogenul si produsii de degradare ai fibrinei stimuleaza proliferarea si migrarea celulelor musculare netede. Fibrinogenul este o "proteina de faza acuta" , , , .
E. Ernst sustine ca nivelurile crescute de fibrinogen ca manifestari de reactie acuta sunt markeri pentru ateroscleroza precoce. Datele prezentate referitoare la rolul fibrinogenului in aterogeneza sunt redate.

Fibrinogenul este un factor de risc major si independent pentru afectiuni cardio-si cerebrosculare, chiar daca concentratiile mai mari de fibrinogen se asociaza cu alti factori de risc precum hiperlipoproteinemia, hipertrigliceridemia, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, fumatul, obezitatea, stressul, rsta, migrena si utilizarea contraceptivelor orale .
Exista si riafii fiziologice ale fibrinogenemiei: este mai mare la femei ca la barbati, creste usor cu rsta, este mai mare in lunile de iama ca in cele de ra, este mai mare la sedentari si este influentata de consumul de alcool (alcoolul reduce concentratia de fibrinogen) , .In afara acestor riatii fiziologice, scaderea si normalizarea fibrinogenemiei fac parte din masurile de profilaxie primara a accidentului scular cerebral, cu toate ca pana in prezent nu exista studii clinice randomizate care sa dovedeasca reducerea riscului pentru accident scular cerebral o data cu scaderea fibrinogenemiei.
O serie de cercetari subliniaza relatia dintre cresterea concentratiei de fibrinogen si fumat, cresterea concentratiei de fibrinogen si obezitate si cresterea concentratiei de fibrinogen la sedentari .
Astfel, daca se a fumatorii cu nefumatorii, la primii, concentratia de fibrinogen este cu 10 % mai mare . Cresterea fibrinogenemiei la femeile fumatoare este mai mica, ativ cu barbatii fumatori. Cresterea fibrinogenemiei este liniar corelata cu numarul de tigarete fumate. Fumatul pasiv afecteaza, de asemenea, negativ fibrinogenemia. La nefumatorii expusi la fum de tigara s-au gasit concentratii mai mari decat la indivizii neexpusi .
Din cele relatate rezulta ca abandonarea fumatului este urmata de reducerea fibrinogenemiei si reprezinta o masura de profilaxie primara in accidentul scular cerebral.
Exista o legatura intre fibrinogenemie si greutatea corporala. "Scottish Heart Health Study' (citat de 21) rele relatia semnificati dintre indicele de masa corporala si concentratia plasmatica a fibrinogenului. "Northwick Park Heart Study" (citat de 21) a urmarit pe o perioada de 6 ani modificarile fibrinogenemiei in relatie cu modificarile legate de stilul de viata (obiceiurile de a fuma si de-a consuma bauturi alcoolice) si cu greutatea corporala. S-a gasit reducerea fibrinogenemiei o data cu scaderea indicelui de masa corporala.
Exista o relatie intre activitatea fizica si fibrinogenemie. Indivizii inactivi au concentratii de fibrinogen mai mari. in atie cu cei ce au o activitate fizica ritmica .
Alte obsertii sugereaza o reducere a fibrinogenemiei la indivizii sanatosi cu consum moderat de alcool (ipoteza care trebuie verificata in studii longitudinale), la cei ce consuma ulei de peste (rezultate contradictorii) si la cei inclusi in programe de relaxare, de psihoigiena .
Abandonarea fumatului, a sedentarismului, reducerea greutatii corporale si evitarea stressu/ui printr-un regim de viata echilibrat sunt masuri care determina scaderea concentratiei de fibrinogen si fac parte din profilaxia primara a accidentului scular cerebral.
Pe langa aceste posibilitati, scaderea concentratiilor plasmatice de fibrinogen se poate obtine si cu ajutorul medicamentelor. Lista de medicamente care scad fibrinogenemia este mare si rapoartele nu sunt unitare. Medicamentele care reduc concentratia plasmatica a fibrinogenului fac parte din clase diferite si se administreaza in primul rand in alte scopuri decat cel de reducere a fibrinogenemiei , , . Printre ele amintim:
- hipolipemiantele (clofibrat, fenofibrat, ciprofibrat, benzafibrat). Dintre toate, benza-fibratul scade cel mai mult concentratia plasmaticaa fibrinogenului. Hipolipemiantele interactioneaza cu apolipoproteina A si inhiba direct sinteza hepatica de fibrinogen;
- beta blocantele (propranolol, celiprolol) reduc concentratia de fibrinogen la bolnavii cu angina pectorala:
- antiagregantele plachetare. precum ticlopidina. administrate timp de 12 luni la bolnavi cu afectiuni cerebrosculare, reduc fibrinogencmia cu 20 %;
- sodilatatoarele, dintre care pentoxifilina, ale carei proprietati de reducere a fibrinogenemiei sunt controversate. Unii autori sustin ca administrarea pentoxi-filinei timp de 25 de zile, in doza de 1200 mg/zi la pacientii cu ischemii cerebrale, determina scaderea semnificati a concentratiei de fibrinogen. Alte sodilataoare a caror eficacitate necesita inca studii clinice controlate, sunt naftidrofuryl, suloctidil, troxerutin. xantinol-nicotinat si altele;
- dobesilatid de calciu reduce concentratia de fibrinogen la pacientii cu retinopatie diabetica.
Din medicina populara traditionala, usturoiul (Allium sativum) a atras atentia cercetatorilor, fiind utilizat in scop terapeutic. Se cunosc azi structura chimica a partii sale active si efectele hipolipemiante si hipotensoare. Paralel cu aceste efecte s-au remarcat la usturoi proprietati de ameliorare a parametrilor hemoreologici, a hematocritului si fibrinogenului. Unii cercetatori rele si proprietati antioxidante . Nu este cunoscut in ce masura usturoiul actioneaza la persoane sanatoase cu concentratii "'de granita*' ale fibrinogenului.Insiruirea de medicamente care scad concentratia plasmatica a fibrinogenului poate continua. Cele mai bune metode sunt insa masurile care vizeaza obiceiuri gresite precum fumatul si lipsa activitatii fizice.

Factorul VII al coagularii
Alaturi de fibrinogen, factorul VII al coagularii este un factor de risc independent pentru cardiopatia ischemica. Exista insa putine date referitoare la factorul VII si riscul pentru accidentul scular cerebral ischemic .