Cocaina are capacitatea de a actiona asupra neuronilor intr-o maniera ce induce senzatii placute sau, dupa cum se exprima Mantegazza, ii ofera consumatorului experienta trairii unei "fericiri incredibile". Un drog ce da posibilitatea gasirii unei scurtaturi catre fericire va constitui foarte probabil subiectul unor echilibre ecologice fragile. Faptul ca populatia indigena din America de Sud a reusit sa pastreze un echilibru un timp atat de indelungat este remarcabil, insa acestia aau la indemana numai frunzele de coca, nu si praful lui Niemann.
Alcaloidul extras in anul 1860, experientele lui Koller din 1884, trambulina medicala, sursa farmaceutica a drogului iata cum s-a ajuns la Epidemia Numarul Unu. Avand in dere proprietatile intrinseci ale cocainei, descoperirea prizarii, lipsa totala a mijloacelor de control din faza incipienta si disponibilitatea industriei farmaceutice de a produce si furniza drogul in cantitati apreciabile, nu este de mirare ca acest drog a scapat pe strazile din America si a inceput sa provoace ravagii.
Totusi, in timp, prima epidemie de
cocaina s-a stins. insa populatiile nu prea au tendinta de a se plictisi cu usurinta de un drog tentant si de a-l abandona asemenea unei mode trecute. Oamenii nu se satura usor de fericire. Concluzia ar fi ca masurile de control au fost cele care, pana in anii 1930, reusisera sa elimine intr-o masura mai mica sau mai mare epidemia de cocaina, atat in America, cat si in alte regiuni. Distributia farmaceutica ajunsese atent controlata, iar in acea vreme nu exista nici o alta sursa de o capacitate abila. Daca suprimam sursa in conditiile in care nici un furnizor alternativ nu asteapta dupa coltul global de strada, epidemia se va stinge de la sine. Noua silitate a ecologiei insemna renirea cocainei in trusa de medicamente, cel putin in Europa si in America de Nord, in vreme ce chiul tip de consum se perpetua in tarile sud-americane ce produceau coca pentru consumul propriu.Insa cocaina a renit, iar Epidemia Numarul Doi a aparut ca o manifestare de "mai lasa-ma sa trag o priza", doar ca intr-un stil mai amplu. Din nou, echilibrul a fost afectat de actiunea conjugata a mai multor factori. Doar ca de aceasta data robinetul nu a mai putut fi inchis cu aceeasi usurinta. Presa flirta si flata, doctorii uitasera riscurile, cradc-ul oferea o varianta noua; aceasta desilizare a fost actionata economic la toate nilurile. in absenta dificultatilor economice ale tarilor sud-americane cu datorii impovaratoare si a gradului de saracie al traficantilor stradali din 5UA, Epidemia Numarul Doi nu ar fi izbucnit niciodata. Epidemia de cocaina a avut intr-o mare masura acelasi gen de dinamica socio-econo-mica precum problemele contemporane cu heroina din Occident, insa a implicat un alt drog, mai ieftin.
Opiul este un drog puternic chiar daca este disponibil doar in rasina macului, iar pipa de opiu a fost o tehnologie eficienta inainte ca alcaloi-zii sa poata fi extrasi din rasina. insa in cazul cocainei, a fost necesara extragerea alcaloidului din frunzele crescute in Anzi inainte ca cineva sa poata trage o priza si ca o epidemie sa se poata raspandi. Acest eniment a reprezentat deschiderea cutiei Pandorei.
