Geografii au silit, dupa cum stim, ca apa ocupa 71% din suprafata Terrei. Numai Pacificul - daca ar fi sa ne limitam exclusiv la oceane - ocupa 179.679 km2 din aceasta uriasa intindere de ape Atlanticul 106.463 km*, iar Oceanul Indian doar 74.917 km2 Hidrologii' la randul lor, au calculat ca apele Terrei se ridica la cifra astronomica de 1.460.000 km . Ei bine, toata aceasta imensitate lichida cu toate bogatiile stiute si nestiute pe care le contine, reprezinta marea rezerva si marea speranta a omenirii. Si, pentru ca necesitatile omenirii pe linie de hrana au crescut enorm

pe de o parte ca urmare a exploziei demografice, iar pe de alta parte datorita ridicarii nilului de trai -necesitatile de carburanti au crescut si ele, ca urmare a tehnicizarii accelerate a lumii, fiind deci intrutotul justificata via miscare de idei iscata pe seama explorarii intensi a oceanului si a cercetarii tuturor disponibilitatilor sale. Cunoastem in acest sens primele rezultate ale instigatiilor complexe care se intreprind in multe centre de pe mapamod. Se aprecieaza in acest sens, de exemplu, ca acest urias ocean etar cuprinde rezer inestimabile in materie de hrana putand asigura, in lumina unor calcule prospecti, la nilul anilor 2000

cand se considera ca omenirea isi va tripla efectivul

o cantitate de 16,2 kg de proteine de origine marina anual pe cap de locuitor. Se mai aprecieaza, de asemenea, ca acelasi ocean etar detine uriase rezer de petrol, care in parte au inceput sa fie exploatate si care de fapt reprezinta marea speranta a omenirii in materie de energie, sare, minereuri de tot felul si materii prime de o mare varietate, continute in nodulii metalici aflati in profunzime.
Si pentru ca lumea contemporana, alaturi de alte explozii, se mai caracterizeaza si printr-o explozie medicamentoasa (din anul 1900, de exemplu, si pana in prezent, au fost puse la punct nu mai putin de peste 2.000 de somnifere de tip barbituric! ca sa nu dam decat un exemplu), pentru ca, pe alte uri, pentru descoperirea unui medicament sunt necesare analiza si cercetarea a circa 8.000 de substante

dupa cum am mai precizat intr-un modul al acestei lucrari , iar aceste substante, pentru moti lesne de inteles, nu ne mai stau practic la indemana, este intrutotul fireasca intrebarea pe care si-au pus-o farmacologii si tarapeutii daca nu cumva acelasi ocean ne poate scoate din impasul creat, punandu-ne la dispozitie noi materii prime, noi substante necesare pentru producerea de medicamente. Mai precis: daca acelasi ocean, care reprezinta in zilele noastre o mare speranta pe linie de hrana si energie, poate constitui aceeasi speranta si pe linie de satisfacere a necesitatilor medicamentoase.
Practic este imposibil de a se crede ca apele lumii nu ne pot furniza in aceasta directie altceva decat clasica untura de peste, extrasa din tesuturile grasoase ale morunului, structura depozitara de viamina D, medicament arhicunoscut cu care ne-au chinuit bunicile, spre a ne pune la adapost de rigorile rahitismului. Si, intr-adevar, cercetarile de ultim moment au silit, din fericire, faptul ca oceanul etar detine uriase rezer pentru omenire si din punct de dere farmacologic, medicamentos. Cercetarile pe aceasta linie sunt inca in plina desfasurare, dar de pe acum se considera deja ca in jur de 500.000 de specii de animale si getale, care traiesc in marile si oceanele lumii, sunt depozitare de principii medicamentoase de o mare varietate si de o mare importanta pentru viitorul sanogenetic al omenirii. De aici o noua stiinta care se alatura numarului si asa destul de ridicat al stiintelor medicale: talasofarmacologia, farmacologia marina sau biomedicina marina (thalassa inseamna in limba greaca mare, pharmon

remediu, iar logos

vorbire), stiinta care isi propune sa valorifice din punct de dere teoretic, dar mai ales practic, toate aceste disponibilitati de care am vorbit mai sus.
Un cunoscut cercetator din domeniul farmacologiei, si anume Charles Levinson, aa sa declare recent in legatura cu farmacologia marina ca: "aceasta noua stiinta va revitaliza medicina printr-un aport mereu crescand de medicamente mai propice biologiei umane si mai usor de procurat", pe de alta parte, alti doi reputati cercetatori din domeniul medicamentului, J.P. Dupuy si S. Karsenty, considera ca insusi principiul uzurii psihologice a medicamentului ne va obliga in cele din urma sa apelam la sacul aparent fara fund al oceanului etar, care cuprinde indiscuil si incomensurabile rezer medicamentoase.In virtutea acestui principiu, nici un medicament nefiind perfect, se tinde spre formule din ce in ce mai perfectionate. Asa se explica acel carusel terapeutic inregistrat in domeniul tratarii reumatismului articular, cand medicina terapeutica a cunoscut intr-un interval de timp relativ scurt, moda preparatelor salicilice, apoi a corticoizilor, a fenilbutazonei, clorochinei, indometacinei, dimetilsulfoxidului, ca si a altor inca multe preparate.
fn cele ce urmeaza nu ne vom referi la talasoterapia propriu-zisa, respectiv la tratamentul prin bai de mare si prin climat maritim, acest tratament fiind indeobste cunoscut, ci la o serie de aspecte noi, tinand de virtutile sanogetice ale apei de mare, ca si de o serie de principii acti de o mare dirsitate, continute de dirse animale, (pesti, moluste, celenterate etc.) sau getale (alge, ciuperci, bureti etc.) care traiesc in apele marilor sau ale oceanelor, principii care s-au dodit de cea mai mare importanta pentru terapeutica, in general, si pentru industria medicamentoasa, in particular.
Asa, de exemplu, inca din secolul trecut s-a lansat ideea ca apa de mare ar fi posesoarea unor proprietati bactericide, dovada experimentala a existentei acestor principii neputand fi facuta decat recent, si anume la Statiunea de biologie marina de la Roscoff, de catre niste cercetatori francezi. Acestia au constatat ca apa marii cuprinde o serie de microvibrioni ce variaza sub raport cantitativ in functie de anotimp si aria geografica, vibrioni capabili sa lizeze o serie de cunoscute bacterii patogene ca Escherichia coli. Cercetatorii in cauza, prelevand probe de apa marina din golful Galway (Irlanda), au constatat ca probele mentionate, puse in contact cu culturi dense de Escherichia coli, duc la moartea acestor virulente bacterii, moarte care nu poate fi explicata decat prin proliferarea rapida si substantiala ce survine in momentul acestui contact cu unii vibrioni existenti in apa marii.

Fireste, aceste cercetari evidentiind proprietatile bacteriologice ale apei de mare au impulsionat altele, care sunt in curs de desfasurare. Daca ar fi ca in continuare sa trecem in revista principalele vietati marine, detinatoare ale unor principii acti care s-au dodit utile in medicina, acestea ar fi, in mare, cam urmatoarele: o serie de alge, de multa vreme folosite in alimentatie si cosmetica, ca Entoeromorha intestinalis si Cladophora rupestris, s-au dodit experimantal capabile de a preni absorbtia intestinala a strontiului radioactiv, facilitand formarea in lumenul intestinal a unul gel care absoarbe pur si simplu substanta in cauza si o elimina pe calea fecalelor, fara a mai periclita securitatea si, implicit, integritatea organismului. Aceste alge, ca si inca multe altele, din cauza sensibilitatii lor fata de dirse elemente radioacti s-au dodit a fi riile barometre ale radioactivitatii apei de mare, fapt de cea mai mare importanta pentru viitorul omenirii mai ales in contextul acestei omeniri pentru care radioactivitatea va deni o preocupare de prim ordin. Alte alge, prin polizaharidele pe care le contin, s-au dodit utile in tratamentul si profilaxia dirselor intoxicatii generate de dirsii solnti metalici si acest lucru este de cea mai mare importanta pentru viitorul omenirii, cunoscand ponderea pe care o va ocupa industria chimica in acest viitor. Un grup de cercetatori de la Institutul bulgar de microbiologie a extras, la randul sau, dintr-o serie de microalge, principii acti de o mare eficienta, pentru vindecarea ranilor. Tot din alge alti cercetatori au extras valoroase medicamente antivirale, in timp ce din anumite diatomee s-au extras principii antibiotice de asemenea de cea mai mare importanta pentru medicina terapeutica, care se loste, dupa cum stim, din ce in mai des de rezistenta la antibioticele uzuale.
Virtuti antibiotice detine, dupa cum s-a constatat recent, si Cepha-losporina C, extrasa dintr-o serie de ciuperci marine ce paraziteaza in special marile calde. Pe de alta parte, din Gorgona Plexaura Homamalla au fost extrasi hormoni din familia prostaglandinelor, cu care se trateaza, dupa cum stim, o multitudine de boli. Dintr-o serie de pesti si in special din varietatea cunoscuta sub denumirea de peste-luna s-a extras, tot recent, o extrem de virulenta toxina, si anume tetradotoxina, pe care japonezii o folosesc deja in mod curent ca anestezic local, in acelasi timp experimentand-o si in tratamentul cancerului, unde desfasoara o serie de actiuni evident benefice. Precizam ca tetradotoxina s-a dodit experimental de circa 160.000 de ori mai activa si mai eficace decat curara, cunoscut extract brut din diferite specii de Strychnos, toxina ce duce, dupa cum stim, la paralizia musculaturii striate si la blocarea conducerii influxului nervos in axon.
Dintr-o serie de celenterate marine ca Palythoa caribaoerium si Palythoa mamillosa s-a extras, pe de alta parte, o substanta vasocon-strictoare pe care cercetatorii de la Unirsitatea din Oklahoma (S.U.A.) o considera ca fiind prima substanta farmacologica ce se preteaza la reproducerea experimentala, pe animale de laborator, a spasmelor coronariene care, dupa cum stim, stau la baza cardiopatiei ischemice, fapt care, fireste, nu va ramane fara urmari pentru aprofundarea problemelor teoretice si practice ridicate de aceasta boala a civilizatiei moderne.
La o alta baza de cercetari din S.U.A., si anume la Marine Biological Laboratory s-a constatat ca sangele unei specii de crab, si anume Limulus Moluccanus, contine un principiu ce permite detectarea prompta a bacteriilor prezente in sangele uman sau in dirsele solutii ce urmeaza a fi perfuzate bolnavilor pe cale intranoasa, fapt de cea mai mare importanta, mai ales in ingrijirile postoperatorii ce trebuie acordate bolnavilor si care, dupa cum stim, ocupa o atat de mare pondere si importanta pentru vindecarea acestora.
Multe produse marine sunt in faza de cercetare la ora actuala pentru presupuse virtuti anticanceroase. Plin de sperante in acest sens apare experimentatorilor extrasul de Ecteinascidia Turbinata, care, dupa cum s-a constatat, inhiba evident si spectaculos crestrea si proliferarea celulor canceroase, prelungind viata soarecilor de laboator carora li s-a provocat, tot pe cale experimentala, leucemia. Mari centre de cercetari din S.U.A. si din Japonia au instit in ultimii ani fonduri substantiale pentru aprofundarea acestor cercetari, ca si pentru luarea in studiu a multor altor vietati marine presupuse a fi detinatoare a unor principii anticanceroase. Un cercetator japonez de mare reputatie din domeniul cancerului, I. Kamayoto, declara intr-o revista de specialitate, apropo de aceasta tema: "Am ferma convingere ca apa marii detine secretele terapiei anticanceroase. Altfel cum ne explicam ca la vietatile marine incidenta cancerului este extrem de redusa, dupa cum redusa este in general intreaga patologie a acestor vietati. Medicamentul care ne va elibera de obsesia cancerului se afla, dupa opinia mea, in adancurile marii, respectiv in aceste complexe structuri de ordin fizico-chimic si biologic".
Mai trebuie precizat ca in ultimul timp s-au extras din diferite vietati marine agenti cardiotonici, hipotensori, tranchilizanti sau de alt gen. Mare interes au suscitat, de asemenea, acele animale marine care sufera in mod obisnuit de diabet si care totusi se vindeca, pe cai deocamdata necunoscute. Indiscuil ca remediul in cauza provine din mediul marin. Biomedicina marina, farmacologia marina si talasofarma-cologia, respectiv aceste stiinte care de fapt se reduc la una singura, adica la aceea care isi rendica puterea de a vindeca dirse boli pe calea mediului marin si a vietatilor sale, este, dupa cum dem, de o mare varietate si de mari perspecti. Nu intamplator centrele de studii cu acest profil au proliferat, mai ales in ultimii ani, ca ciupercile. Nu intamplator pe langa marile centre oceanografice au aparut si sectii sau cel putin laboratoare care se ocupa exclusiv de problemele talasofarmacologiei, Nu intamplator pe langa marile fabrici si intreprinderi medicamentoase din lume au aparut, de asemenea, sectii si laboratoare care abordeaza problematica complexa a farmacologiei marine.
Exista, dupa cum stim, pe mapamond, inca multe boli fatale si invalidante, care greaza din plin patografia umana si impotriva carora nu dispunem de nici un tratament eficace sau dispunem doar de tratamente iluzorii. in aceasta categorie intra variatele tulburari psihice, scleroza in placi, procesele ortrozice, psoriazisul, cancerul, arterosclero-za etc, boli a caror terapeutica ramane inca de cautat. Ori, n-ar fi deloc exclus ca tocmai talasofarmacologia sa ne scoata din acest impas. Marile si oceanele lumii se dodesc, dupa cum dem, a fi mari sperante pentru conditia umana, nu numai din punct de dere alimentar, mineralogic sau de alt gen, ci si farmacologic.