La sfarsitul diastolei ntriculare, in "presistola" (dupa momentul 8) se produce sistola AS, marcata pe curba de presiune printr-o usoara crestere (bombare in sus), notata conntional cu a (de la sistola atriala). Aceasta, dupa ce atinge un maxim, incepe sa scada usor, dar in momentul cand incepe contractia VS (putin inainte de momentul 1), se produce din nou o usoara crestere, care va continua putin dupa momentul 1; aceasta unda pozitiva se noteaza cu c prin atie cu unda de puls a nelor jugulare - jugulograma -, la care unda c se considera ca "transmite" pulsul arterei carotide (Mackenzie); pe langa concomitenta undei c cu inceputul pulsului carotidian, in cazul curbei de presiune din AS ea pare a se datora bombani spre atriu a vallor A-V odata cu si imediat dupa momentul de inchidere a acestor valvule.In continuare, curba de presiune din AS marcheaza in prima jumatate a sistolei VS o descensiune relativ ampla, notata ca unda (sau depresiunea) x, care scade putin sub nilul 0 (zero).
Spre sfarsitul sistolei, cand ejectia VS se incheie si apoi incepe relaxarea miocardului VS, curba de presiune din AS creste din nou, formand o noua unda pozitiva notata cu v (fiind legata de sfarsitul contractiei ntriculare); varful undei este situat cu putin inainte de momentul 5, cand se deschide valvula mitrala.In faza de umplere diastolica rapida a VS (intre 5 si 7), curba de presiune din AS scade din nou, marcand unda negativa (colapsul, depresiunea) y.Intre momentul 5 si pana putin dupa 6 exista o mica diferenta intre cele doua curbe de presiune, apoi curba din AS se suprapune aproape perfect pe curba din VS, in toata faza de umplere lenta (diastaza) (intre 7 si 8).
De remarcat ca:
- Undele a si c sunt cele mai inalte (de obicei c predomina fata de a, dar daca presiunea telediastolica din VS creste, a poate deni mai ampla);
Unda v este in general mai jos situata ca c (ea creste mult in
insuficienta mitrala);
- Depresiunea x este ceva mai adanca decat depresiunea y;
- Momentul inchiderii mitralei (1) survine pe panta ascendenta a undei c (inceputul undei c coincide cu inceputul contractiei VS, care precede cu putin momentul 1);
- Momentul deschiderii mitrale (5) survine la inceputul pantei descendente a undei v.
Corespondenta intre curba presiunii din AS si fonocardiograma (FCG):
- Unda c corespunde aproximativ cu Z1;
- Depresiunea x survine in timpul sistolei stetacustice;
- Momentul inchiderii sigmoidelor aortice (4) poate fi marcat pe o curba de presiune inregistrata foarte fidel, printr-o foarte mica incizura (i);
- Momentul deschiderii valvulei mitrale (5) poate fi marcat pe FCG de un accident vibrator corespunzator (foarte evident sub forma de clacment de deschidere mitral In SM si, uneori, in IM);
- Varful v survine dupa Z2 si inainte de momentul deschiderii mitrale;
- Depresiunii y ii corespunde Z3, ca zgomot "de umplere rapida";
- Sistolei atriale (a) ii corespunde Z4, situat cu putin inainte de Z1 (el este amplificat daca presiunea telesistolica din VS creste, cum se intampla in valvulopatiile aortice mai sere).